Răspuns la acuzele Astradrom

La Judecata lui Hristos nu poţi face recurs!

Din dorinţa de a face câteva precizări credincioşilor ortodocşi, nicidecum de a susţine o polemică cu un site particular Astradrom, care deşi se consideră creştin acţionează fără nicio binecuvântare a unui ierarh, suntem obligaţi să facem următoarele precizări:

– Prima şi cea mai importantă este privind canonicitatea Înalt Prea Sfinţitului Mitropolit dr. Onufrie Pop. În una din postările acestei asociaţii se susţine că “numitul Octavian Pop (fost Olivian Bindiu) a fost caterisit şi exclus din monahism de Consistoriul monahal al Arhiepiscopiei Bucureştilor, în şedinţa din data de 5 decembrie 2006, pentru numeroase abateri şi delicte bisericeşti, dintre care enumerăm:

• neglijarea şi neîndeplinirea îndatoririlor impuse de Legea şi Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române şi Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a mănăstirilor;
• schismă;
• însuşirea şi practicarea unor învăţături greşite, străine de Duhul Ortodoxiei”.

Faptele susţin însă contrariul. Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Dr. Onufrie Pop a activat în Biserica Ortodoxă Română – Patriarhia Română, până la data de 1 aprilie 2006 când a fost primit sub omforul Bisericii Ortodoxe Ucrainiene – Patriarhia de Kiev, mai exact de Episcopia Ortodoxă a Făleştiului şi Moldovei de Est (vezi document nr.09/02.04.2006). Deci decizia de caterisire este nulă şi necanonică din moment ce la data de 5 decembrie 2006 Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit dr. Onufrie nu mai făcea parte din Biserica Ortodoxă Română. Mai pe înţelesul celor de la Astradrom nu poţi caterisi un cleric dacă acesta nu îţi este subordonat.
Documentul menționat mai sus:

– În al doilea rand, Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit dr. Onufrie Pop, a activat în cadrul Arhiepiscopiei Tîrgoviştei în calitate de preot capelan militar la Penitenciarul Găeşti, de unde a si plecat. Ar trebui să ştie până şi “ultra-creştinii” de la Astradrom că un preot militar are dublă subordonare: duhovnicească şi militară. Ori un preot capelan militar nu este judecat după Regulamentul monahal. Iar ÎPS dr. Onufrie Pop, nu a slujit la Găieşti în calitate de stareţ sau ieromonah! În privinţa “însuşirii şi practicării unor învăţături greşite, străine de Duhul Ortodoxiei” lucrurile nici nu pot fi comentate. Simpla menţionare că Mitropolitul dr. Onufrie Pop slujeşte cu devotament Biserica Ortodoxă de 40 de ani(la 19 ani a intrat ca frate de manastire) – da, reţineţi patruzeci de ani, nu este o greşală de tipar – este suficientă!

O altă bazaconie scornită de cei de la Astradrom este realizată prin preluarea unui material vechi apărut în cotidianul “Ziua”(2007) şi pentru care – în urma unor procese pierdute – autorul, domnul Silviu Alupei, şi-a cerut scuze public.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ucrainiene – Patriarhia de Kiev nu este nicidecum un om agreat de fostele structuri de securitate KGB, în recte KGB. Ci dimpotrivă! Sub Sanctitatea Sa s-a realizat despărţirea de Patriarhia Moscovei a Bisericii Ucrainiene. Trebuie menţionat că în mai 1990, după moartea Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii, Pimen (Izvekov), actualul Patriarh Filaret, pe atunci Mitropolit al Kievului şi Galicia (Denisenko) a fost ales Locuum Tenes al scaunului Patriarhal din Moscova, şi din 8 iunie 1990 preşedinte al Sinodului Local al Bisericii Ortodoxe Ruse. Sanctitatea Sa putea deveni foarte uşor Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, însă dragostea sa faţă de poporul său ucrainian l-au determinat să re-creeze Biserica Naţională Ucrainială. Biserică Ortodoxă Ucrainiană recunoscută de stat şi aflată în plin dialog de recunoaştere cu Patriarhia Ecumenică. A spune despre un inamic declarat al imperialismului rusesc, otrăvit de patru ori, că este unealta KGB-ului este peste puterile logicii. Numai Astradrom putea îndrăzni să o afirme!

Dreptul nostru legitim, canonic dar şi juridic de a funcţiona nu ni-l poate nimeni contesta sau pune sub semnul întrebării, mai ales că suntem recunoscuţi de către Statul Italian.

O întrebare firească ar trebui pusă. De ce fraţii noştri ortodocşi de la Astradrom nu sunt preocupaţi de fenomenul sectar, de misionarismul agresiv al unor neoprotestanţi, si avalanşa de imoralitate propagată prin pornografie, homosexualitate, etc., ci exclusiv de soarta unor bieţi credincioşi ca noi, care înţelegem să ne vedem de smeritele noastre rugăciuni? De unde atâta fanatism, atâta exclusivism ortodox?

Incitarea la violenţă, dar şi modul suburban de a reacţiona a celor de la Astradrom ne pun în postura de a ne gândi serios la acţionarea în judecată. Dar dincolo de judecată omească stă judecata divină, care este implacabilă, iar în faţa Mântuitorului Nostru Iisus Hristos Astradrom nu va putea face niciodată recurs!

Prot.N.Marius Constantin