Istoric

ISTORIA BISERICII ORTODOXE DE STIL VECHI DIN GRECIA

ŞI A MITROPOLIEI ORTODOXE AUTONOME A EUROPEI OCCIDENTALE ŞI A AMERICII

I. ISTORIA BISERICII ORTODOXE DE STIL VECHI DIN GRECIA

În anul 1924 Biserica Ortodoxă Greacă (oficială) adoptă calendarul Gregorian (de Stil Nou). Această reformă a creat multă tulburare în Grecia. De menţionat este faptul că în mai multe Biserici Ortodoxe oficiale s-a făcut această schimbare contestată de foarte multe feţe bisericeşti, ierarhi, clerici, monahi şi mireni. Tulburarea pricinuită în Grecia a generat o schismă în Biserica Ortodoxă, luând naştere fenomenul aşa-numit „Stil Vechi” şi „Stil Nou”.

Mişcarea Ortodoxă Tradiţionalistă născută în Grecia, a luat amploare, sporind de la an la an numărul de clerici şi credincioşi care nu primeau noul calendar, sau pur şi simplu reveneau la Stilul Vechi, considerând necanonică adoptarea unei inovaţii gregoriene.

Văzând adevărul de Credinţă mărturisit de Mişcarea Ortodoxă Tradiţionalistă din Grecia, doi episcopi hirotoniţi înainte de schimbarea calendarului revin la Stilul Vechi, rostind în public o Mărturisire de Credinţă, în anul 1935. Aceştia erau: episcopul Hrisostom de Florina şi episcopul Hrisostom de Dimetrias mai târziu s‑a alăturat celor doi şi Gherman de Zachintos, constituindu-se astfel primul Sfânt Sinod Ortodox de Stil Vechi din Grecia.

Episcopii Hrisostom de Florina, Hrisostom de Dimetrias şi Gherman de Zachintos – Atena, 1935

 

Între 23 – 26 Aprilie 1935, membrii Sfântului Sinod hirotonesc alţi noi episcopi, după cum urmează: episcopul Gherman de Kyklades, Hristofor de Megaris, Policarp de Diavleia şi Matei de Brestena (fondatorul sinodului aşa-zis „mateit”). Sfântul Sinod avea să fie împrăştiat de prigoanele ce au avut loc în Grecia, fapt pentru care nu au mai rămas, decât doar doi episcopi şi anume: episcopul Hrisostom de Florina şi episcopul Matei de Brestena. Între aceştia doi se creează o disensiune ce a dat naştere unei schisme. Astfel, episcopul Matei se separă de episcopul Hrisostom şi hirotoneşte de unul singur un alt episcop, iar episcopul Hrisostom de Florina rămâne în aşteptare, considerând că nu este bine să încalce Mărturisirea de Credinţă rostită în public în anul 1935.

După moartea arhiepiscopului Hrisostom de Florina, tradiţionaliştii greci fac apel către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse din Diaspora (ROCOR) condus pe atunci de mitropolitul Anastasie.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse din Diaspora (ROCOR) ia hotărârea de a trimite în Grecia doi ierarhi pentru a hirotoni un nou episcop. Astfel, în anul 1960, arhiepiscopul Serafim Ivanov împreună cu arhiepiscopul român Teofil Ionescu de Paris – Franţa, îl hirotonesc pe episcopul Akakios Papas de Talantion – Grecia.

Arhiepiscopii Serafim Ivanov, Teofil Ionescu şi Episcopul Akakios – Atena, 1960

 

În anul 1961 episcopul Akakios şi arhiepiscopul Leontie de Chile (din ROCOR), hirotonesc alţi 5 noi episcopi în Grecia, printre care şi episcopul Avxentios, constituindu-se astfel Sfântul Sinod al Greciei. După constituirea Sinodului, episcopul Akakios este numit arhiepiscop şi mitropolit, rămânând primat al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din Grecia până la moartea sa, în anul 1963.

 

Mitropolitul Avxentios şi Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe

de Stil Vechi din Grecia – Athena, 1962

 

După moartea mitropolitului Akakios, în anul 1963, arhiepiscopul Avxentios devine cel de-al doilea Întâistătător al Sf. Sinod. De asemenea, în anul 1969, Sfântul Ierarh Filaret, pe atunci mitropolit al ROCOR, recunoaşte succesiunea Apostolică a Bisericii Ortodoxe Tradiţionale din Grecia şi toate hirotoniile ce au fost săvârşite în Grecia, de către acest Sfânt Sinod.

Episcopii Antonie, Calist, Gherontie, Arhiepiscopul Avxentios, Paisie, Acachie şi Gabriel – Atena, 1978

Mitropolitul Avxentios are un rol foarte important în înfiinţarea Mitropoliei Ortodoxe a Europei Occidentale şi a Americii, a cărei succesoare de drept este acum Mitropolia Autonomă Creştin Ortodoxă după Vechiul Calendar în Italia, păstorită de Înalt Preasfinţitul, Arhiepiscop şi Mitropolit Dr. Onufrie Pop.

În anul 1978 Mitropolitul Avxentios alături de episcopii greci Gherontie şi Antonie, hirotonesc doi episcopi: Gabriel de Portugalia şi Iacob de Coimbra. Aceştia doi hirotonesc apoi în anul 1984 alţi doi episcopi în Italia: Evloghie de Milano şi Grigorie de Torino.

Mitropolitul Gabriel şi Episcopul Iacov la hirotonia Episcopului Evloghie – Milano, 1984

Până în anul 1984 Episcopul Evloghie era sub ascultarea Patriarhiei Moscovei. Datorită implicării comunismului în viaţa Bisericii Ortodoxe Ruse, parohiile din Italia îşi pierduseră susţinerea financiară din partea ruşilor. După mai multe solicitări de ajutor ale episcopului Evloghie (pe atunci arhimandrit mitrofor), Biserica Ortodoxă Rusă a răspuns negativ acestor insistenţe. De menţionat este faptul că parohiile din Italia aveau foarte puţini credincioşi, dat fiind faptul că pe vremea comunismului nu se puteau trece graniţele unor ţări aşa uşor.

După mai multe insistenţe, arhimandritul Evloghie cere ajutorul mitropolitului Avxentios din Atena, care se arată binevoitor să ajute parohiile din Italia. Ba mai mult, după o scurtă perioadă de timp, trimite în Italia doi Episcopi ai Sinodului Ґ.O.Ҳ. din Grecia, care înfiinţează două episcopii ortodoxe italiene. Pe vremea aceea niciuna dintre Patriarhiile mari şi Bisericile Autonome Ortodoxe nu deţineau eparhii pe teritoriul Italiei.

 

II. ISTORIA BISERICII ORTODOXE DE STIL VECHI DIN ITALIA

La data de 27 Septembrie 1984 arhiepiscopul Gabriel de Portugalia este numit Mitropolit Primat al Mitropoliei Ortodoxe a Europei Occidentale şi a Americii, iar Sf. Sinod primeşte Tomosul de autonomie, având dreptul de a se organiza conform Canoanelor Bisericii Ortodoxe Universale.

Episcopul Evloghios alături de Mitropolitul Avxentios şi clerici din Atena – Grecia

În anul 1990, mitropolitul Gabriel demisionează pe motiv de sănătate. Scaunul vacant, rămâne în grija Sf. Sinod care, în data de 27 Septembrie a aceluiaşi an, fiind întrunit în Mănăstirea Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil din Franţa, îl aleg ca Mitropolit Primat pe Episcopul Evloghie de Milano. Astfel, Mitropolitul Evloghie devine cel de-al II-lea Primat al Mitropoliei Autonome Ortodoxe a Europei Occidentale şi Americii.

În Italia mitropolia este activă din anul 1984, pe când Patriarhia Română nu avea nicio episcopie în Italia. Sf. Sinod s-a extins de-a lungul anilor în toată Europa şi America stabilind comuniune euharistică cu mai multe Biserici, după cum urmează: Arhiepiscopia de Oropos şi Fili condusă de mitropolitul Kiprianos, care în prezent se află în comuniune cu Mitropolia Slătioara din România. În cadrul acestei mitropolii Greceşti, mitropolitul Evloghie şi arhiepiscopul Kiprianos îl hirotonesc pe episcopul Hrisostom de Etna.

 

Mitropolitul Evloghios şi Arhiepiscopul Kiprianos la hirotonia Episcopului Hrisostom de Etna.

 

Cunoscut este faptul că doi episcopi din Sinodul Mitropoliei Europei Occidentale şi a Americii, anume arhiepiscopul Lazăr Puhalo şi episcopul Varlaam, au aderat la Sinodul Bisericii Ortodoxe Autonome din America (O.C.A.) şi au fost recunoscuţi de Patriarhia Moscovei fără rehirotonie. De asemenea, arhiepiscopul Lazăr Puhalo a participat la mai multe întruniri şi conferinţe ale Bisericilor oficiale, printre care şi Patriarhia Română.Prin acest fapt reiese că şi bisericile oficiale recunoscute de Patriarhia Constantinopolului, le considera drept valide hirotoniile săvârşite în cadrul acestei Mitropolii.

În anul 2008 mitropolia italiană a intrat în comuniune cu Mitropolia de Avlona, condusă de mitropolitul Anghelos. Mitropolitul Evloghie alături de arhiepiscopul Luca şi de arhiepiscopul Anghelos au săvârşit hirotonia episcopului Porfirios de Martiropolis, ulterior hirotonind alţi doi episcopi la care a participat şi mitropolitul Onufrie de Bergamo, constituindu‑se astfel Sf. Sinod al Mitropoliei de Avlona (Ґ.O.Ҳ.).

Înainte ca mitropolitul Evloghie să renunţe la arhierie şi la funcţia de Mitropolit Primat a acordat Autonomie de organizare şi funcţionare atât Mitropoliei din America, conduse de mitropolitul John de New York, cât şi Mitropoliei de Avlona, condusă de mitropolitul Anghelos.

 

Formarea Sinodului Ortodox de Stil Vechi din Grecia, condus de Mitropolitul Anghelos – Avlona, 2008

 

Înainte ca Mitropolitul Evloghios să demisioneze din funcţia de Mitropolit Primat a acordat Autonomie de organizare şi funcţionare atât Mitropoliei din America, conduse de Mitropolitul John de New York, cât şi Mitropoliei de Avlona, conduse de Arhiepiscopul Anghelos.

 

Mitropolitul Evloghie alături de Mitropolitul John şi noul episcop Fanurie – Milano, 2011

Tomosul de Autonomie acordată Sfântului Sinod din America, de către Mitropolitul Evloghie.

 

În data de 8 Aprilie 2012 mitropolitul Evloghie, renunţă la arhierie şi la funcţia de Mitropolit Primat. Această retragere a întristat profund membrii mireni şi clerici ai mitropoliei, mai ales pentru faptul că a fost singurul mitropolit care a păstorit Biserica mai bine de 3 decenii, având o implicare deosebită în dezvoltarea şi consolidarea acesteia.

Primele fotografii cu arhimandritul Evloghie după renunţare la arhierie şi la funcţia de mitropolit primat – Milano, 8 aprilie 2012.

Documentul prin care se atestă faptul că Mitropolitul Evloghie a demisionat din funcţia de Primat al Mitropoliei de Milano şi Aquileia

Singurul dintre ierarhii Sinodului Local din Italia care nu a acceptat condiţia de a renunţa la rangul de arhiereu pentru a se uni cu Patriarhia Moscovei, a fost arhiepiscopul Dr. Onufrie Pop de Sondrio şi Vercelli, cu reşedinţa la Bergamo. Acesta a precizat faptul că nu există niciun canon bisericesc, care să poată fi invocat în favoarea renunţării sale la rangul de arhiepiscop. Ca urmare, Înalt Preasfinţitul Dr. Onufrie Pop a rămas până la 4 mai 2012 în continuare arhiereu, păstorind Dioceza de Sondrio şi Vercelli.

La data de 4 Mai 2012 Mitropolia Ortodoxă Autonomă din America condusă de mitropolitul John, în acord cu Mitropolia Ortodoxă Rusă condusă de mitropolitul Rafael, Mitropolia Ortodoxă Greacă de Avlona condusă de mitropolitul Anghelos, Mitropolia Ortodoxă Bulgară condusă de mitropolitul Daniel şi celelalte Biserici aflate în comuniune liturgică, hotărăsc ca succesor al scaunului mitropolitan al Mitropoliei Ortodoxe Autonome a Europei Occidentale (Mitropolia de Milano si Aquilea) să fie încredinţată spre păstorire Înalt Preasfinţitului Dr. Onufrie Pop (ca Locum Tenens).

 

Protocolul nr. 7, eliberat, semnat şi ştampilat (timbru sec) de către Mitropolitul John prin care Înalt Preasfinţitul Dr. Onufrie Pop este numit în funcţia de mitropolit al noii Mitropolii Autonome Creştin Ortodoxe după Vechiul Calendar în Italia

Pentru ca Mitropolia să funcţioneze în condiţiile legii statului Italian, mitropolitul dr. Onufrie Pop, înregistrează o nouă instituţie cu titulatura „Mitropolia Autonomă Creştin Ortodoxă după Vechiul Calendar în Italia” – succesoare de drept a vechii Mitropolii de Milano şi Aquileia. La scurt timp după înregistrarea Mitropoliei, Mitropolitul Onufrie deschide un Centru Misionar care în prezent deserveşte ca reşedinţă Mitropolitană şi sediu al Asociaţiei.

În ziua de 27 Iulie / 9 August 2012, ziua de pomenire a Sfântului Mare Mucenic Pantelimon a fost hirotonit cel de-al III-lea Episcop din Sfântul Sinod al Mitropoliei Autonome Creştin Ortodoxe în Italia, în persoana Preasfinţitului Serafim Del Fattore, episcop de Sicilia şi Italia Centrală. La hirotonie au participat mitropolitul Onufrie Pop şi episcopul Gheorghe Bratu de Sondrio şi Vercelli, înconjuraţi de un sobor de clerici şi credincioşi.

Înalt Preasfinţitul Dr. Onufrie Pop, Arhiepiscop şi Mitropolit Primat

Aspecte de la hirotonia întru arhiereu a Arhim. Serafim del Fattore în Misiunea Creştin Ortodoxă „Sf. Ioan Botezătorul” după vechiul calendar – Bergamo, 9 august 2012