Referate

FENOMENUL RELIGIOS LA SFARSIT SI INCEPUT DE MILENIU

† Dr.Onufrie Pop
Arhiepiscop de Bergamo si Mitropolit Primat
Mitropolia Autonoma Crestin Ortodoxa dupa Vechiul Calendar in Italia

Secolul XX a debutat cu teoretizari dintre cele mai savante despre om si univers,fiind investigate deopotriva expresiile spiritului uman si ale lumii.
In zorii secolului trecut E.Durkheim a proclamat autoritatea constiintei sociale pe baza suportului ei traditional,convins fiind ca societatea umana a preluat progresiv toate functiile detinute anterior de religie1.La randul sau,Sigmund Freud a evocat rolul energiilor instinctuale personificate prin libido(forta oarba care nazuieste spre placere si agresivitate) ca factori constituitivi ai socialului,demoland astfel orice realitate transcendenta2.Martin Heidegger s-a pronuntat critic la dresa crestinismului acuzandu-l ca a dislocat zeii din cer,furand omului ultima speranta,ultimul suras optimist3.Vladimir Ilici Lenin reprezentand ideologia marxista,care a numit religia „opiu pentru popor”,a carcaterizat fenomenul religios drept o frustrare a constiintei umane,ca urmare a deposedarii individului de bunurile proprii si a absentei unei legislatii care sa sanctioneze abuzurile impotriva drepturilor persoanei4. Detalii →

TAINA CASATORIEI (I)

– abordare interconfesională

† Dr.Onufrie Pop
Arhiepiscop de Bergamo si Mitropolit Primat
Mitropolia Autonoma Crestin Ortodoxa dupa Vechiul Calendar in Italia

 

Nunta şi Sfintele Taine la Protestanţi

O deosebire capitală între Ortodoxie şi Protestantism o formează concepţia despre rostul şi numărul Sf. Taine. Protestanţii, în opoziţie cu sacramentismul Bisericii Romano-Catolice, au căutat să slăbească din ce în ce mai mult însemnătatrea Sf. Taine. De la început ei au accentuat cu putere factorul subiectiv, după care Tainele sunt în funcţie de starea subiectivă a primitorului, în timp ce Biserica creştină ecumenică a văzut în Sf. Taine lucrări cu valoare obiectivă , având ca promotor pe Însuşi Dumnezeu.

Iniţial, Luther recunoaşte o realitate obiectivă a Tainei, dar adaugă că fără credinţă, Taina nu e de nici un folos. Cu timpul însă, prăpastia între învăţătura protestantă şi cea Bisericii ecumenice s-a adâncit din ce în ce mai mult, prin tăgăduirea rostului haric al Tainelor de către Zwingli şi ucenicii săi, ele ,, devenind numai simboluri ce unesc pe adevăraţii credincioşi cu Biserica „.[1] Detalii →

TAINA CASATORIEI (II)

– abordare interconfesională

 

† Dr.Onufrie Pop
Arhiepiscop de Bergamo si Mitropolit Primat
Mitropolia Autonoma Crestin Ortodoxa dupa Vechiul Calendar in Italia

 

Sfintele Taine – generalităţi

Condiţiile necesare omului pentru a se putea mântui sunt în număr de trei: harul, credinţa şi faptele bune. Aşadar, la loc de frunte sau pe plan principal stă harul divin care este absolut necesar pentru mântuirea personală sau subiectivă a omului şi comuniunea lui cu Dumnezeu în Hristos, har care se revarsă peste fiinţa noastră prin cele şapte Sfinte Taine.

Conform „Învăţăturii de credinţă creştin ortodoxă”, Sfintele Taine sunt „lucrări văzute prin care, în chip nevăzut se pogoară asupra omului harul lui Dumnezeu”.[1] Totodată, sunt punţi de legătură, de trecere şi de participare la o nouă realitate, la viaţa în Dumnezeu Treime. Sfintele Taine sunt „şapte posibilităţi concrete de integrare sau reintegrare a vieţii noastre individuale în viaţa trupului eclesial. În acelaşi timp, aceste sunt tot atâtea evenimente de realizare şi manifestare a Bisericii, a constituirii harismatice a creaţiei celei noi, care primeşte viaţă de la Duhul”.[2] Detalii →

BBW Cams Ecclesia Theme