Referate

SCHISME SI SECTE (STUDIU) DE MONS. DR. ONUFRIE POP

CANOANELE BISERICII ORTODOXE

  1. CANOANELE APOSTOLICE

CANONUL 1 apostolic (HIROTONIA EPISCOPULUI)

Episcopul să se hirotonească de către doi sau trei episcopi.

(4 sin. I ec; 3 sin. VII ec; 19, 23 Antioh.; 12 Laod.; 6 Sard.; 1 C-pol, an 394; 13, 49, 50 Cartag.)

 

CANONUL 2 apostolic (HIROTONIA PREOTULUI ŞI A DIACONULUI)

Preotul să se hirotonească de către un episcop, la fel şi diaconul şi ceilalţi clerici.

(26, 70 apostolic; 19 sin. I ec; 33 Trui; 11 sin. Vil ec; 6 Gang.; 24, 26, 30 Laod.; 51, 89 Vasile cel Mare) Detalii →

REGIMUL JURIDIC AL CULTELOR

LOCUL CULTELOR ÎN SISTEMELE DE DREPT EUROPEAN

Pr. Dr Patriciu VLAICU

Experienţa europeană în domeniul raporturilor dintre State şi culte  se caracterizează printr-o diversitate ce trebuie să fie înţeleasă deoarece fiecare caz în parte pune în valoare contextul local şi îmbogăţeşte patrimoniul european. Declaraţia adoptată de către Conferinţa europeană de la Amsterdam din  1997 precizează că „Uniunea europeană nu prejudiciază statutul de care beneficiază, în virtutea dreptului naţional, Bisericile, asociaţiile sau comunităţile religioase din statele membre”[1].

Chiar dacă nu există un regim european al cultelor, se vorbeşte din ce în ce mai mult despre conturarea trăsături specifice relaţiilor dintre Stat Culte în Europa, care s-ar caracteriza printr-o varietate de manifestari a unor aspecte ce în general se regăsesc în majoritatea cazurilor:

– recunoaşterea de drept sau de fapt a caracterului de interes public sau de utilitate publică a activităţii cultelor,

– Recunoaşterea dreptului cultelor de a se organiza şi a funcţiona în mod autonom, în cadrul legalităţii

– Garantarea activă a libertăţii religioase şi de cult,

Putem observa că Statele sunt preocupate să-şi afirme suveranitatea dar în acelaşi timp viaţa religioasă din societate este luată în considerare ca un aspect important al vieţii publice. Observăm de asemenea că Statele îşi limitează din ce în ce mai mult intervenţiile în viaţa internă a cultelor, formulând uneori în mod explicit principiul autonomiei cultelor. Detalii →